Cum se calculează
Instrumentul calculează funcția în 481 de puncte din intervalul ales și le unește într-un grafic. Acolo unde funcția nu este definită (de ex. √x pentru x < 0) sau are un pol (de ex. 1/x în 0), graficul se întrerupe.
Rădăcinile sunt găsite acolo unde semnul se schimbă sau graficul atinge axa x, apoi sunt rafinate cu multe zecimale. Maximele și minimele sunt punctele în care graficul își schimbă direcția. Punctele de intersecție sunt rădăcinile lui f(x) − g(x).
Sunt permise + − * / ^, paranteze, constantele pi și e și funcțiile sin, cos, tan, asin, acos, atan, sinh, cosh, tanh, sqrt, abs, ln, log (baza 10), exp, floor, ceil, round și sign. Unghiurile sunt în radiani.
Exemplu
Funcția f(x) = x^3 - 3x are rădăcinile -1,7321; 0; 1,7321, un maxim în (-1; 2) și un minim în (1; -2). Ea intersectează g(x) = x în (-2; -2); (0; 0); (2; 2).
Întrebări frecvente
Cum scriu puteri și radicali?
Puterile cu ^, de exemplu x^2 sau 2^x. Rădăcina pătrată cu sqrt(x); ceilalți radicali ca putere: rădăcina cubică este x^(1/3).
sin(x) folosește grade sau radiani?
Radiani, cum se obișnuiește în matematică: sin(pi/2) = 1. Pentru grade scrie sin(x*pi/180).
De ce lipsește o rădăcină?
Sunt afișate doar rădăcinile din intervalul ales pentru x. Mărește intervalul dacă te aștepți la mai multe.
Pot muta zona afișată?
Da, cu „x de la” și „x până la”. Axa y se ajustează singură; lângă poli, valorile extreme sunt tăiate ca restul graficului să rămână lizibil.